Dezvoltare‎ > ‎

Servicii Publice

Alimentarea cu apă


Alimentarea cu apă a localităţii Vaţa de Jos este asigurată pentru circa 70% din necesarul zonei centrale, dintr-o sursă subterană aflată în zona inundabilă la vărsarea pârâului Ponor (Vaţa) în râul Crişul Alb.

Din puţul de captare apa este împinsă prin intermediul unei pompe montată într-o staţie din apropierea pompei. Conducta de refulare a fost destinată pentru alimentarea unui rezervor aflat la înălţime, de unde apa urma să fie introdusă în reţeaua de distribuţie.

Datorită alunecărilor de teren, acest rezervor nu mai poate fi folosit, executându-se un baipas între conducta de aducţiune de la staţia de pompare la rezervor şi conducta de distribuţie. Reţeaua de distribuţie nu asigură necesarul total pentru alimentarea cu apă potabilă şi stingerea incendiilor.

Presiunea este asigurată numai pe timpul funcţionării pompelor neexistând staţie de hidrofor.

Zonele industriale sunt alimentate cu apă prin surse proprii din râul Crişul Alb.

Alimentarea cu apă este rezolvată parţial în localitatea Vaţa de Jos, în proporţie de 100% în Tătărăştii de Criş şi Birtin, aproape 50% in satul Ocişor.

În restul satelor alimentarea cu apă se face din fântâni individuale.

În prezent se urmăreşte realizarea aducţiunii de apă de la Peştera Prihodişte, ce deserveşte patru localităţi componente ale comunei Vaţa de Jos


Canalizare


Despre canalizare se poate vorbi doar în localitatea Vaţa de Jos, astfel:

Canalizare menajeră. Este asigurată evacuarea apelor uzate menajere de la blocurile de locuinţă şi clădirile din zona balneară. Există un decantor cu etaj în care se decantează apele uzate, urmând a fi evacuate în râul Crişul Alb. Reţeaua de canalizare nu cuprinde întreaga localitate.


Canalizare pluvială. În localitate nu există guri de scurgere pentru apele pluviale , aceasta scurgându-se pe carosabil, până la podul de cale ferată aflat între Primărie şi Căminul cultural.

La nivelul anului 2006 fost elaborat un studiu de fezabilitate privind epurarea apei şi introducerea canalizării.

Problema canalizării în sistem centralizat nu este rezolvată.



Energie electrică


În zonă există 5 posturi de transformare legate prin cablurile de energie electrică de 20 kV şi racordate la linia electrică aeriană LEA 20 kV Brad - Ioneşti. Din aceste posturi de transformare sunt alimentaţi prin reţele de joasă tensiune consumatorii industriali şi publici existenţi în zonă.

Se află în plan extinderea reţelei de electrificare şi în satul Căzăneşti, localitate cu probleme din acest punct de vedere.

Restul satelor componente ale comunei au reţea de distribuţie a energiei electrice.



Alimentarea cu gaze naturale:


În prezent nu există un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale



Alimentarea cu căldură


Asigurarea energiei termice pentru încălzire şi apă caldă se realizează în mod diferit în funcţie de specificul consumatorilor şi de aşezarea acestora.




Se disting trei modalităţi de rezolvare a acoperirii necesarului de energie termică:


  • Primăria, căminul cultural, şcoala, dispensarul uman şi cel veterinar, spaţiile comerciale şi locuinţele individuale se încălzesc în mod individual folosind combustibil solid.

  • În zona blocurilor de locuinţe şi a spaţiilor comerciale de la parterul acestora există un sistem de încălzire centrală, agentul termic fiind furnizat de o centrală termică ce funcţionează pe combustibil solid. Această centrală nu funcţionează datorită gradului ridicat de uzură.

  • În zona balneară există o centrală termică ce acţionează pe combustibil lichid şi care prepară agent termic, apă caldă pentru toate clădirile din incintă.



Telecomunicaţii


Centrala telefonică a staţiunii Vaţa de tip manual cu 115 linii, este conectată prin canalizaţie telefonică şi linie telefonică aeriană, la linia telefonică interurbană Deva – Brad – Oradea (DN 76).

De la această centrală telefonică, de-alungul principalelor căi de comunicaţie, se desfăşoară circuitele telefonice.


Probleme de mediu


Unităţile industriale din Vaţa de Jos nu sunt factori poluanţi, care depăşesc limitele admise.

Măsurătorile privind calitatea aerului, apei, solului, zgomotului nu semnalează depăşiri ale valorilor maxim admise.

Pentru prevenirea degradării calităţii apelor Crişului este nevoie de o prealabilă tratare a apelor reziduale, care sunt deversate în acestea. Se menţionează ca eficienţa decantorului existent este extrem de redusă, astfel în cadrul se analizează amplasarea unei noi staţii de epurare.

Diferiţii poluanţi emanaţi în atmosferă (praf) sunt disperaţi în zona industrială – pe solurile care se află în apropierea acestora. Aria de răspândire este însă restrânsă, configuraţia geografică nefavorizând mişcarea unor masive mase de aer. Nu s-au observat degradări ale solurilor, vegetaţiei, pădurilor şi culturilor din zonă. În ceea ce priveşte radioactivitatea mediului ambiant valorile obţinute au fost sub limitele admise de standard.

Porţiunea dintre DN 76 şi râul Crişul Alb este inundabilă


Aer


În comuna Vaţa de Jos, calitatea aerului nu este urmărită prin puncte de recoltare pentru determinarea sistematică a indicatorilor practicaţi în plan regional, dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie, deoarece în zonă nu există surse semnificative de poluare a aerului care să justifice o reţea de supraveghere a calităţii aerului. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara are amplasat doar un punct de monitorizare pentru indicatorul pulberi sedimentabile în localitatea Vaţa de Jos – la poliţie. Valorile concentraţiilor indicatorului pulberi sedimentabile, obţinute în acest punct în anul 2007, nu depăşesc limitele admise de STAS 12574/1987 – aer din zonele protejate, condiţii de calitate şi sunt prezentate în tabelele de mai jos, după cum urmează:


  • Pulberi sedimentabile cu frecvenţă de recoltare lunară


Indicator

Perioada de recoltare

anul 2007

U.M.

Concentraţia medie obţinută

Concentraţia maximă admisibilă conform STAS 12574/1978

pulberi sedimentabile

ianuarie

g/mp/lună

7,88

17g/mp/lună

februarie

-

martie

-

aprilie

6,41

mai

5,90

iunie

5,11

iulie

4,83


  • Principalii agenţi economici potenţiali poluatori: SC Omya Calcita SRL – Vaţa de Jos

  • Suprafeţe ocupate de deşeuri industriale:

Halda de steril Vaţa – Ponor aparţinând SC Omya Calcita SRL

    • suprafaţa totală a depozitului: 1,88 ha

    • amestec de pământ şi rocă – suprafaţă activă: 1,32 ha, suprafaţă inactivă: 0,56 ha

În cursul anului 2007, pe teritoriul comunei Vaţa de Jos, nu s-au înregistrat poluări accidentale sau accidente grave de mediu.


Apa


Situaţia apelor uzate în anul 2006: Consiliul Local Vaţa cu 0,005 mil. apă suficient epurată evacuată în Crişul Alb.


Protecţia naturii


  • Pe teritoriul comunei Vaţa de Jos nu se află nici o rezervaţie naturală protejată de interes naţional.

  • Pe teritoriul comunei Vaţa de Jos se află alte bunuri ale patrimoniului natural, respectiv peşteri (cea mai importantă este Peştera Liliecilor de la Prihodişte), sau depozite fosilifere (Pădurea pietrificată de la Prăvăleni).